Sfantul Ilie - RELIGIE - Articole - Scoala cu Clasele I-VIII Nr.1 "Dimitrie Grecescu"

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”DIMITRIE GRECESCU”

Meniu site
Categoriile secţiunii
Referate [3]
Referate, articole, materiale
RELIGIE [8]
Materiale didactice utile
LIMBA ROMANA [2]
Materiale didactice utile
ISTORIE [1]
Materiale didactice utile
Sondajul nostru
Activitatea instructiv-educativă desfăşurată în şcoala noastră o apreciaţi ca:
Total răspunsuri: 238
Audio
Statistici

Total online: 2
Vizitatori: 2
Utilizatori: 0
Acasă » Articole » RELIGIE

Sfantul Ilie
Profetul Ilie
 
        La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte ridicarea la cer a Sfântului Mare Proroc Ilie, Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament. Sf. Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă. Sfântul si marele Proroc Ilie, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide şi închide cerurile, era de origine din Tesvi în Galaad. Tradiţia apocrifă, care a transmis aceste detalii despre naşterea Prorocului, precizează ca el era din tribul lui Aaron si deci era preot. Se spune că la naştere tatăl său a văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc si, dându-i numele. I-au dat sa mănânce o flacăra, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi. Încă din copilărie, ţinea strict toate poruncile Legii si se ţinea in permanentă in fata lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat si rugăciune arzătoare.
         Sfântul Prooroc Ilie şi-a desfăşurat misiunea in regatul de nord, in timpul regelui Ahab, care s-a căsătorit cu o principesă păgâna, Isabela. Aceasta l-a ademenit si pe el sa cada in idolatrie. Lipsa de pioşenie si depravarea predecesorilor săi, ajunsese la culme. Încurajat de soţia sa, respingătoarea Izabela, el ii persecuta pe prooroci si pe toţi oamenii rămaşi credincioşi lui Dumnezeu si se închina idolilor Baal si Astarte. Sfântul şi Marele Prooroc Ilie l-a abordat in chip direct purtând o aprigă luptă pentru dreapta credinţă a poporului, care prin exemplu mai marilor săi era târât în idolatrie. La cuvintele profetului o secete groaznica se abătu atunci, ca febra, asupra pământului: totul fu secat, devastat, ars ; bărbaţii, femeile, copiii, animalele domestice si animalele sălbatice, toate mureau din lipsa hranei, izvoarele secau, plantele se ofileau si nimic nu scăpa urgiei îngăduite de Dumnezeu. Cu speranţa ca foametea va face pe poporul lui Israel să se căiască si să se întoarcă la credinţa. Din porunca lui Dumnezeu, proorocul, acoperit cu o piele de oaie si învesmântat cu piele de viţel, părăsi ţinutul lui Israel si se duse la râul de Kerrith, aflat dincolo de Iordan (după tradiţia bisericeasca, in acest loc a fost ridicata apoi mănăstirea Hozeva, care mai exista si astăzi, si unde a trăit si ‎Sfântul Ioan Iacob Hozevitul). Se adăpa cu apa cascadei iar Domnul ii trimitea corbi - pentru a-i duce pâine dimineaţa şi carne seara, ca sa trezească in prooroc mila pentru poporul care suferea. Când cascada a secat si ea, Dumnezeu îşi trimise slujitorul sau la Sarepta din Sidon, lasându-l sa vadă de-a lungul drumului efectele dezastruoase ale secetei, pentru a trezi încă o data in el mila. Ilie ajunse la o văduva săraca, păgâna, care aduna lemne pentru a coace pâine pentru ea si fiul sau. In ciuda sărăciei in care se afla, ea a pus înainte de toate cele datorate ospitalităţii si îndată ce Proorocul i-a cerut, ea a pregătit o pâine, cu faina si uleiul pe care le mai avea. A primit fără întârziere răsplata ospitalităţii sale : la cuvântul Proorocul, covata sa cu faina si urciorul sau cu ulei nu se mai goliră până la revenirea ploii. Trecuseră câteva zile de când Ilie era găzduit la aceasta văduva când iată ca fiul ei muri. Cum femeia, in durerea ei, îl acuza pe omul lui Dumnezeu ca ar fi adus nenorocirea asupra casei ei, Ilie lua pe copil, îl urca la etaj acolo unde locuia el si după ce a suflat de trei ori asupra trupului neînsufleţit chemându-l cu strigate puternice pe Dumnezeu, el îl înapoie pe tânărul băiat viu mamei sale, profeţind astfel învierea morţilor.
          Seceta isi abatuse nenorocirea peste tot tinutul de peste trei ani si mare parte din populatie fusese deja decimata ; dar Dumnezeu, respectând juramântul profetului sau, nu voia sa isi arate mila mai inainte ca Ilie sa fi inteles ca el nu doreste moartea pacatosilor ci intoarcerea lor la credinta (cf. Iezechiel 33 :11). Il trimise deci pe profet la regele Achab, pentru a-i anunta ca urgia avea in curând sa inceteze. Ilie se arata in fata regelui care ramase surprins sa il vada venind, liber, pe cel pe care il cautase peste tot cu slugile sale si il invita sa adune pe tot poporul lui Israel pe muntele Carmel ca martor al confruntarii sale cu cei 450 de profeti ai lui Baal si cei 400 de profeti ai padurilor sacre intretinuti de infama Izabela. Când toata lumea fu adunata, Ilie zise : " Pâna când veti schiopata de amandoua picioarele ? Daca Domnul este Dumnezeu, mergeti dupa El ! Daca este Baal, atunci duceti-va la el ! ". El ceru ca doi tauri sa fie pregatiti pentru sacrificiu si sa fie asezati pe rug, dar fara sa aprinda focul si ii lasa pe falsii profeti sa aduca primii sacrificiul. Aceste momente sunt surprinse în Biblie la Cartea a III-a a Regilor, capitolul 18:
Şi a zis Ilie către popor: "Prooroc al Domnului am rămas numai eu singur, iar prooroci ai lui Baal sunt patru sute cincizeci de oameni şi prooroci ai Aşerei patru sute.
23. Daţi-ne doi viţei; el să-şi aleagă unul, să-l taie bucăţi şi să-l pună pe lemne, dar foc să nu facă, iar eu voi tăia bucăţi pe celălalt viţel şi-l voi pune pe lemne şi foc nu voi face.
24. Apoi voi să chemaţi numele dumnezeului vostru, iar eu voi chema numele Domnului Dumnezeului meu. Şi Dumnezeul Care va răspunde cu foc, Acela este Dumnezeu". Şi a răspuns tot poporul: "Bine ai grăit !"
25. Şi a zis Ilie proorocilor lui Baal: "Să vă alegeţi un viţel şi să-l pregătiţi voi înainte, căci sunteţi mai mulţi şi să chemaţi numele dumnezeului vostru, dar foc să nu faceţi".
26. Şi au luat ei viţelul care li s-a dat şi l-au pregătit şi au chemat numele lui Baal de dimineaţă până la amiază, zicând: "Baale, auzi-ne !" Dar n-a fost nici glas, nici răspuns. Şi săreau împrejurul jertfelnicului pe care-l făcuseră.
27. Iar pe la amiază, Ilie a început să râdă de ei şi zicea: "Strigaţi mai tare, căci doar este dumnezeu ! Poate stă de vorbă cu cineva, sau se îndeletniceşte cu ceva, sau este în călătorie, sau poate doarme; strigaţi tare să se trezească !"
28. Şi ei strigau cu glas mai tare şi se înţepau după obiceiul lor cu săbii şi cu lănci, până ce curgea sânge.
29. Trecuse acum de amiază şi ei s-au zbuciumat mereu până la timpul jertfei. Dar n-a fost nici glas, nici răspuns, nici auzire. Atunci a zis Ilie Tesviteanul către proorocii lui Baal: "Daţi-vă acum la o parte, ca să-mi săvârşesc şi eu jertfa mea !" şi s-au dat la o parte.
30. Atunci a zis Ilie către popor: "Apropiaţi-vă de mine !" Şi s-a apropiat tot poporul de el. Şi a făcut jertfelnicul Domnului ce fusese dărâmat;
31. A luat Ilie douăsprezece pietre, după numărul seminţiilor fiilor lui Iacov, către care a zis Domnul: "Israel va fi numele tău !"
32. Şi a zidit din pietrele acelea jertfelnicul în numele Domnului, făcând împrejurul jertfelnicului şanţ în care încăpeau două măsuri de sămânţă,
33. A aşezat lemnele pe jertfelnic, a tăiat viţelul bucăţi şi le-a pus pe el.
34. Şi a zis: "Umpleţi patru cofe cu apă şi le turnaţi peste jertfa arderii de tot şi peste lemne !" Şi au făcut aşa. Apoi a zis: "Faceţi aceasta a doua oară !" Şi au făcut la fel a doua oară. Şi a zis: "Faceţi aşa şi a treia oară !"
35. Şi umbla apa împrejurul jertfelnicului şi şanţul se umpluse de apă.
36. Iar la vremea jertfei de seară, s-a apropiat Ilie proorocul şi a strigat la cer şi a zis: "Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israel ! Auzi-mă Doamne, auzi-mă acum cu foc, ca să cunoască astăzi poporul acesta că Tu singur eşti Dumnezeu în Israel şi că eu sunt slujitorul Tău.
37. Auzi-mă, Doamne, auzi-mă, ca să cunoască poporul acesta că Tu Doamne eşti Dumnezeu şi că Tu le întorci inima la Tine !"
38. şi s-a pogorât foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot şi lemnele şi pietrele şi ţărâna şi a mistuit şi toată apa care era în şanţ.
39. Şi tot poporul, când a văzut aceasta, a căzut cu faţa la pământ şi a zis "Domnul este Dumnezeu, Domnul este Dumnezeu !"
          Ajuns prin râvna sa pe culmea cea mai de sus a virtuţii, Sf. Prooroc Ilie nu a trecut la cele veşnice, ci a fost ridicat la cer fiind considerat demn de a vedea fata in fata slava Dumnezeului întrupat, alături de Moise si de cei trei Apostoli in ziua Schimbării la faţă (cf. Matei 17). Sfârşitul lui Ilie este prezentat ca o minune care s-a petrecut cu puterea lui Dumnezeu, pe Care Ilie L-a slujit cu multa autoritate. Se spune ca, simţind el că zilele pe pământ sunt numărate, si-a ales un succesor, si anume pe Elisei. Atât de mare a fost personalitatea lui, încât Domnul i-a făcut aceasta favoare de a se muta din viata aceasta pământeasca la viaţa cea cerească, fără a trece prin poarta morţii. Este a doua personalitate a Vechiului Testament care s-a înălţat cu trupul la cer. Minunea a fost văzuta de către ucenicul sau, care relateaza cum Sf. Ilie a fost luat la cer de către Dumnezeu într-un car de foc.
          In tradiţia populara, Sf. Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor si a rămas in istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credinţa si curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxa ii aduce multă cinstire, pentru ca este pomenit ca mare bărbat si erou al credinţei. Fiii Bisericii Ortodoxe Romane au o evlavie profunda pentru acest sfânt făcător de minuni. Exista tradiţii populare diferite din toate zonele geografice ale tarii romaneşti. Oamenii cred ca atunci când se întâmpla fenomene meteorologice aparte, Ilie de fapt traversează cerul cu căruţa lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu si mereu in slujba binelui Peste 120.000 de romani creştini îşi serbează onomastica în luna lui cuptor, în ziua a douăzecea, când Biserica Ortodoxă sărbătoreşte suirea la cer, cea de foc purtătoare a Sfântului, Marelui Prooroc Ilie Tesviteanul.
         Văzând faptele minunate săvârşite de Ilie ca profet al Domnului, ne întrebăm cu ce putere a făcut el toate acestea? Desigur, nu cu puterea lui , ci cu a lui Dumnezeu. Domnul săvârşea toate aceste minuni datorită credinţei şi dragostei sfântului pt. El. Sfântul Ilie s-a apropiat de Dumnezeu prin rugăciunea pornită dintr-o credinţă sigură, sinceră şi puternică. Asemenea ar trebui să facem şi noi.
Categorie: RELIGIE | Adăugat de: George (18.Noi.2009)
Vizualizări: 1320 | Rating: 5.0/1
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]

Site creat de elevii si cadrele didactice ale scolii
Găzduire site gratuită — uCoz